Despre Brasov

Brasovul este atestat documentar inca din anul 1235 sub numele de Corona, mai apoi Barasu - 1252 si chiar Brasov in 1288. El a fost cel mai important oras al Transilvaniei medievale fiind cel mai mare centru economic din secolele XIV-XVII.

Conform celui mai vechi act al Arhivelor Statului Brasov din anul 1353 - Privilegiul de baza al orasului Brasov-, activitatea comerciala din aceasta zona era infloritoare, iar orasul era renumit pentru calitatea marfurilor, dar mai ales pentru armele care se fabricau aici.

Breslele puternice, formate din mestesugari specializati (aurarii, tesatorii, postavarii, armurierii, fierarii, aramarii, cositorarii etc.), au facut ca Brasovul sa nu ramana doar un punct al comertului de tranzit, ci sa devina un centru mestesugaresc si comercial infloritor.

Ridicarea zidurilor orasului a fost facuta conform standardelor de calitate ale vremii, cu bastioane, turnuri de aparare si depozite. in oras existau numeroase ateliere, pravalii, hanuri, biserici, spitale si piete. Brasovul acelor vremuri era un exemplu in organizarea si exploatarea resurselor existente.

Dintre monumentele care au rezistat trecerii timpului enumeram cateva:

- Biserica Neagra este cea mai mare bazilica trinavata in stil gotic din sud-estul Europei, constructia ei a fost terminata in 1477.
- Piata veche cu Casa Sfatului, reprezinta cea mai cunoscuta efigie a Brasovului.
- Biserica Sf. Nicolae din Scheii Brasovului, ridicata in piatra in secolul al XV-lea
- Prima Scoala Romaneasca.
- Biserica Bartolomeu cea mai veche cladire in stil romanic de tranzitie
- Bastionul Tesatorilor
- Bastionul Postavarilor
- Bastionul Graft
- Turnul Alb
- Turnul Negru

Rezervare online

Cod anti-spam
Brasov
Brasov
Brasov
Brasov
Brasov
Brasov
Brasov
Brasov
Brasov

Important centru industrial, cultural si de afaceri, Brasovul este si un centru universitar de traditie. Datorita numeroaselor monumente istorice si artistice, el este unul dintre cele mai importante centre turistice ale tarii.

Biserica Neagra - (secolele 14 - 15), este cea mai mare constructie in stil gotic din Romania, avand cea mai mare orga din tara. In fiecare saptamana au loc concerte de muzica clasica si preclasica (concertul cu ocazia Craciunului este celebru). Pe latura de sud a bisericii, in dreptul turnului clopotnita, se afla statuia marelui umanist sas Johannes Honterus.

Zona "dupa Ziduri" constituie o parte din centura fortificata medievala a Brasovului. Cetatuia Brasovului este o constructie fortificata construita initial in lemn si piatra, a fost modernizata in secolul al XVIII-lea pentru a rezista atacurilor tunurilor. Dupa ce a avut mai multe destinatii, a fost transformata intr-un restaurant cu totul special. In Brasov se gasesc aproape toate stilurile arhitectonice din arhitectura europeana incepand din perioada medievala: gotic, renastere, baroc, clasicism, stilul eclectic si art nouveaux.

Turnul Alb si Turnul Negru - Turnul Alb, ridicat pe o stanca de pe dealul Romurilor are un plan semicircular pentru a rezista mai bine armelor de foc, in timp ce Turnul Negru are un plan de forma patrata fiind mai vechi; constituiau puncte-cheie in lantul apararii vechiului burg.

Bastionul Tesatorilor - este cel mai bine pastrat dintre cele 7 bastioane ale cetatii din secolul XVI. in prezent, aici se afla o expozitie pavilionara a Muzeului Judetean de Istorie Brasov in care este prezentata macheta Cetatii Brasov din evul mediu si alte fortificatii din Tara Barsei.

Scheii Brasovului - cea mai veche si incarcata de spiritualitate zona a Brasovului, pastreaza mai vechi marturii ale civilizatiei romanesti, marturii ce izvorasc din timpurile trecute ale stramosilor nostrii, dacii si romani. Vechii scheieni, care erau negutatori incercati, drumurile lor comerciale cuprinzand Moldova - Muntenia cat si Siria sau Egiptul, au creat aici un centru cultural - spiritual romanesc care se ramana nestirbit peste veacuri si sa ne reaminteasca mereu adevaratele radacini din care ne tragem ca popor:

Biserica Sf. Nicolae - asezata in Scheii Brasovului, constituie o adevarata catedrala a ortodoxismului, a fost ridicata si conservata prin contributia localnicilor si daniile a peste 27 de voievozi din Tara Romanesca si Moldova. Biserica este dovada arhitectonica a credintei ortodoxe a romanilor.

Prima Scoala Romaneasca - Gazduieste un muzeu dedicat spiritualitatii romanesti din Scheii Brasovului care cuprinde diverse expozitii din istoria tiparului (manuscrise vechi, editii princeps, lucrarile tiparite de Coresi). O sala de clasa a Primei scoli romanesti din Transilvania gazduieste o expozitie dedicata junilor brasoveni. In curtea primei scoli se afla statuia Diaconului Coresi, de care se leaga inceputurile tiparului romanesc din Transilvania, el a tiparit prima carte in limba romana in anul 1570, lucrarile sale reprezentand inceputurile limbii literare romane.

Muzeul de Arta - cu o colectie de arta foarte bogata, cu opere apartinand unor artisti romani si straini, gazduieste mai ales expozitii de arta plastica, ale unor artisti locali desi uneori sosesc aici expozitii itinerante de mare anvergura cum au fost cele cu lucrari de Dali si Miro.

Poarta Schei - construita in 1827-1828 in stil clasic are forma unui arc de triumf.

Poarta Ecaterinei - este o adevarata bijuterie arhitecturala si a fost construita in 1559, cele patru turnuri reprezinta statutul de cetate libera regala a Brasovului si dreptul de viata si de moarte al magistratului orasului asupra locuitorilor(ius gladii).

Casa Sfatului - dateaza din secolul XV, domina piata mare din Brasov. in prezent cladirea adaposteste Muzeul de istorie al judetului Brasov, impartit pe patru sectiuni : arheologie, istorie medievala moderna si contemporana.

Biserica Sf. Bartolomeu - este cel mai vechi monument arhitectonic al orasului, ea fost construita de catre calugarii cistercieni in 1228 intr-un stil combinat romanic si gotic numit stil cistercian. Pe fatada sudica a Bisericii se afla un ceas solar.

Muzeul Casa Muresenilor - pastreaza numeroase marturii ale modernitatii, printre care primul ziar politic al romanilor (1838), Gazeta de Transilvania al carei prin patron si redactor a fost Iacob Muresianu inlocuit dupa 1868 de catre George Baritiu, ziar care se mai editeaza si astazi.